Monumentele istorice din Romania             Romana English

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate

Descrieri/Comentarii

emilia / 24-Jun-2009

Manastirea Putna, asezata la 72 km de Suceava, este cea mai importanta ctitorie a lui Stefan cel Mare.
Lucrarile de constructie a bisericii "Adormirea Maicii Domnului" au inceput la 10 iulie 1466 si s-au terminat in 1469, slujba de sfiintire avand loc la 3 septembrie acelasi an.
S-au construit apoi Casa Domneasca, in 1473, chiliile, zidul de aparare cu turnurile aferente si Turnul Tezaurului, lucrarile finalizandu-se in anul 1481. Prima obste a fost formata din calugari adusi de la manastirea Neamt, condusi de Arhimandritul Ioasaf, cel dintai staret al Putnei. De atunci si pana acum, viata monahala s-a desfasurat fara intrerupere. 
Intrarea in incinta manastirii se face pe sub arcul bolitit al unui turn compus din parter si etaj, pe a carui fatada estica se afla stema Moldovei, datata 1471, iar pe fatada vestica apar reunite stemele Moldovei si Tarii Romanesti, deoarece turnul a fost construit in 1757, in vremea domnitorului Constantin Racovita.
Pe latura estica a zidului de incinta se afla Turnul clopotnitei, construit in anul 1882.
Paraclisul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", asezat in partea vestica a incintei, a fost construit de mitropolitul Iacov Putneanu in anul 1759, pe locul vechiului turn-clopotnita deteriorat la cutremurul din 1739.
A fost restaurat in 1976-1983, cand i s-au adaugat noi spatii si pictat in fresca in 1980-1984 de fratii Mihail si Gavril Morosan, staret fiind Arhimandritul Iachint Unciuleac.
Pe latura sudica a incintei se afla Casa Domneasca, ridicata intre 1982-1988 pe temeliile celei vechi distrusa de habsburgi.
Singura cladire ramasa din vremea lui Stefan cel Mare este Turnul Tezaurului (1481). Aici erau adapostite in caz de primejdie, odoarele manastirii.
In urma incendiului din 1484 biserica a fost restaurata si pictata atat in interior, cat si in exterior. In 1653 este din nou distrusa si din porunca domnitorului Vasile Lupu incep lucrarile de reconstructie a bisericii, continuate de voievozii Gheorghe Stefan si Eustratie Dabija si terminate in anul 1662.
S-au pastrat liniile arhitectonice initiale, specifice stilului moldovenesc, reunite cu elemente bizantine, gotice si renascentiste.
Biserica este alcatuita din cinci incaperi: pridvor, pronaos, gropnita, naos si Altar. Accesul se face prin cele doua usi latarale ale pridvorului, incadrate cu portaluri de piatra.
Usa masiva prin care se trece din pridvor in pronaos are la partea superioara o pisanie care aminteste de lucrarile de reconstructie.
Din camera mormintelor (gropnita), ce adaposteste mormantul lui Stefan cel Mare si cele ale urmasilor sai pana la Petru Rares, trecerea catre naos se face printre doua coloane masive ce au inlocuit peretele despartitor initial.
La exterior biserica este incinsa cu un brau rasucit in torsada, sambolizand Preasfanta Treime, motiv ce se regaseste si in ornamentatia interioara. Turla are coloane rasucite.
In 1756-1760, prin grija mitropolitului Iacov Putneanu, se executa alte lucrari de restaurare. S-a refacut partial pictura distrusa in timpul luptelor pentru domnie dintre Vasile Lupu si Gheorghe Stefan.
Dupa intrarea, in 1775, sub ocupatie habsburgica, manastirea va suferii o serie de transformari prin extinderea zonei de nord a incintei, noi constructii de chilii (1842-1856) si un nou acoperis pe biserica (1859). In 1901-1902 biserica este complet restaurata de arhitectul austriac K. A. Romstorfer. In anul 1966, la initiativa UNESCO s-a comemorat in toata lumea implinirea a 500 de ani de la intemeierea manastirii Putna.
Sediul actual al Muzeului manastirii este inaugurat la 6 iunie 1976. Are o bogata colectie de broderii, dintre care se remarca "Acoperamantul de mormant" al Mariei de Mangop (1477), manuscrise cu ferecaturi de argint, cadelnita decorata cu stema Moldovei, daruita de Stefan cel Mare in 1470, cruci, icoane, potire si piese sculptate in lemn. 
In 1982 incep lucrari de refacere a Casei Domnesti, ce va fi sfintita la 15 august 1988.
Fresca actuala a bisericii, dateaza din 2001 si este opera acelorasi pictori ce au realizat Paraclisul, Mihail si Gavril Morosan.